Prima ședință de echitație

By  |  0 Comments

Nu știu motivul  pentru care cândva îmi doream să merg la echitație. Îmi plac caii, dar nu am avut niciodată tangență cu ei. I-am văzut doar de la distanță în fotografii si filme. Nu mi-e frică de ei, dar nu am avut ocazia, pur și simplu.

De regulă îmi este greu să încep activități noi și nefiind o prioritate, uitasem că îmi doream să merg la cursul de echitație, dar cineva a avut grijă să-mi reamintească, oferindu-mi  cadou un abonament de 15 ședințe.

În una dintre zilele săptămânii trecute am decis să telefonez  pentru programare pentru că am întârziat puțin nu a mai fost timp pentru alte pregătiri. Așadar am primit casca de protecție și m-am urcat pe trepte pentru a putea  încăleca mai ușor. În momentul  în care eram foarte aproape de cal mi-am dat seama că trebuie să ai puțin curaj pentru așa ceva.

DSC_0799

Am reușit să mă  urc pe cal cu ajutorul instructorului, mi-a explicat cum să stau așezată, cum să țin picioarele pe scăriță și de unde să mă țin, dar în momentul când m-am văzut la înălțime, parcă nu eram în apele mele  și senzația de frică a fost accentuată când calul s-a pus în mișcare.  Până când m-am obișnuit în această postură a trebuit să începem exercițiile necesare primei ședințe, trebuia să mă țin doar cu o mână, iar mâna liberă să o rotesc în jurul corpului și în același timp să o urmăresc cu privirea, apoi să schimb brațul. Toate acestea se întâmplau când calul era în mișcare.

Mi s-a părut foarte greu să efectuez exercițiul în care trebuia să stau cu mâinile în șold în timp ce calul era în mișcare, dar mi s-a spus  să  stau cu genunchii foarte strânși, să stau puțin pe spate și călcâiul lăsat mai jos și voi reusi. Spre surprinderea mea, instructorul a avut dreptate.

Următoarele exerciții au devenit mai solicitante. Chiar dacă trebuia să mă ridic din șa apoi să mă așez (pare banal), pentru prima dată nu a fost deloc ușor. Simțeam cum îmi lucrează mușchii picioarelor pentru că toată forța o puneam în picioare și ele tremurau când mă ridicam. Pe lângă acest exercițiu trebuia să mă ridic din șa și să mă așez exact în ritm așa cum alerga calul. Din păcate, nu am executat mișcările corect. Mă ridicam din șa involuntar și nu mai aveam forță în picioare. Sincer, îmi era teama de fiecare dată când efectuam exercițiul acesta deoarece era  usor brutal în momentul când alerga calul și îmi era teama ca să nu cad.

Sedință terminată! În momentul în care mi-a zis să cobor fără ajutorul treptelor așa cum urcasem, am realizat ce înalt este calul!!!

Această experiență interesantă a durat 30 de minute. Spre surprinderea mea, am depus efort, aproape toti mușchii au lucrat și am făcut febră musculară. Îmi place această disciplină deoarece îți oferă ocazia de a-ți forma o ținută. Singurul lucru care mă pune pe gânduri este dacă să mai continui sau nu, pentru că  mi-e teamă de nesiguranță. Dar probabil că este vorba despre antrenament apoi siguranța o deții în funcție de reacțile calului.

Tu ce spui, te tenteaza acest sport?

 

 

 

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>